Cumetria noastră „modestă”
Inițial am vrut să facem doar botezul. Apoi, am zis că dacă tot trebuie puși oamenii la masă, hai să dăm și colacii și gata. Apoi, ne-am trezit cu mulți nani. Și cum toți ne erau dragi (iar să refuzi nu se poate) și am înțeles că acasă nu vom avea suficient spațiu pentru toți, hai să găsim un local drăguț și aproape de biserică. Ei și atunci s-a început…
Data am ales-o fără nicio semnificație, pur și simplu atunci au avut vacanță nanii de peste hotare. Să găsești un local mic, decent, cu meniu rezonabil și liber în ziua respectivă este practic imposibil în sezonul nunților. Am cutreierat Chișinăul în lung și în lat și eram gata să mergem oriunde (deși căutam ceva aproape de biserică), doar să găsim ce dorim. Și ce doream noi? Un local pentru 30 de persoane, cu cameră de odihnă pentru bebe, cu spațiu de joacă pentru copii sau măcar vreun parc prin apropiere, cu tehnică ce ar citi muzica adusă de noi pe un flash USB, cu decor drăguț și bucătărie rafinată (dar la un preț pământesc). Și toate astea sub sloganul „Modest! Cât se poate de modest și cu gust”. :)
Cumetrie modestă? Asta cum? Încă așa ceva nu a auzit nimeni. Cu toate acestea noi visam la altceva decât văzusem până atunci. Ne doream o variantă modernă de cumetrie, o variantă light, unde invitații să se relaxeze.
Pentru că vroiam cu tot dinadinsul să fugim de cumetria tradițională, am renunțat și la strânsul banilor. Am redus totul la o masă de sărbătoare restrânsă, alături de familie și cei mai apropiați prieteni. Astfel, fiecare a fost liber să vină cu orice cadou dorește, să stea cât dorește și să plece când dorește. Această decizie ne-a ușurat și nouă planurile foarte mult, nu mai eram legați de „tradiții” sau de prejudecăți de genul „omul pune un ban pe masă, trebuie să-i dai mâncare multă, băutură și mai multă, muzicanți, tamada, program cultural etc.”
Când eram în căutarea sălii ne uitam să aibă un decor drăguț care să nu mai necesite alte intervenții și cheltuieli. Am avut dilema unui local cu zeci de feluri de bucate la doar 350 de lei/pers. dar cu un interior sumbru ce ar fi „înghițit” mulți bani pentru a-l revigora și un local cu mai puține feluri, ce-i drept mai rafinate, de la 500 de lei/pers., dar cu un decor luminos și plăcut. Am agățat câteva stegulețe și pom-poms pe ici-colo, o draperie din panglici la intrare și gata tot decorul :)
Camera de odihnă pentru bebeluș a reprezentat criteriul forte atunci când am avut de ales între mai multe locații. Experiența ne-a arătat că e esențial ca mama și bebelușul să aibă un loc liniștit unde să se retragă pe parcursul serii. E bine ca oaspeții să se distreze și să mănânce bine, dar un somn de bebeluș contează mai mult, mai ales că e sărbătoarea lui până la urmă.
Doar 1 % din localuri oferă o cameră de odihnă, dar și aceea numai pentru miri, adică pentru petreceri mari. Pentru 30 de persoane nu ofereau nimic. Ori vreo cămară dosită în care nu încăpea nici căruciorul și nici vorbă de pat sau condiții pentru a schimba un scutec.
Din păcate există și mai puține săli de evenimente cu terenuri de joacă pentru copii (nu mă refer la pizzerii, ci la săli și restaurante cu renume). Cele câteva pe care le-am văzut fie erau prea scumpe, fie nu întruneau alte criterii importante pentru noi. Localul ales în final nu dispunea de un spțiu de joacă, în schimb ne-a oferit o cameră în hotel unde Cristi a dormit în LINIȘTE și acesta a fost factorul decisiv!
Așa am ajuns să organizăm cumetria noastră la hotelul „Flowers”, restaurantul „Klumba”. La o terasă luminoasă cu multe flori, acoperită în caz de ploaie și condiționată în caz de zăpușeală. Nici nu aveam nevoie de mai mult.
Totuși, ca să nu se plictisească copiii, am luat în chirie 5 covorașe puzzle (1m x 1m) și un sac cu jucării de-ale lui Cristi (de acasă). Tare bună idee, recomand tutror!!! Copiii fizic nu pot sta locului mai mult de zece minute, dar cînd au libertate și ocupație e foarte bine și părinții mai au un minut de respiro. Dacă bugetul vă permite, puteți lua și jucării în chirie, noi ne-am permis doar covorașele.
Spre bucuria noastră terasa dispunea și de tehnica pe care noi o căutam. Multe localuri „insistau” pe muzică vie și tehnică suplimentară, noi am venit doar cu un flash USB. Am optat pentru muzică chill out + muzica anilor ’80-’90 (inclusiv românească). Un mare mulțumesc aici prietenului nostru Călin. A adunat hiturile cele mai cele, a făcut exact playlistul pe care l-am vrut, poate chiar mai bun! Rezultat: invitații au avut ocazia și să socializeze, și să danseze pe muzica „tinereții” noastre.
Partea tradițională s-a rezumat doar la colaci și oferirea darurilor pentru nani și pentru copiii nanilor. Am vrut și aici să ieșim din tipare și să oferim fiecărui copil o amintire de la sărbătoare. În plus, am optat pentru cadouri personalizate pentru fiecare nan (am întrebat pe fiecare ce dorește) și nu cadouri unice pentru toți. Așa ni s-a părut mai din suflet.
În rest, am lăsat oaspeții să se relaxeze, să guste din bucate și să se bucure de atmosferă. Nu am impus pe nimeni să danseze sau să urmeze un anumit ritual. Am optat pentru un eveniment unde totul să vină de la sine. Nici noi nu știam ce și când va urma. Cu toate acestea ne-am încadrat perfect în timp.
Fiind restaurantul unui hotel, muzica trebuia oprită la 23:00, din respect pentru cei cazați acolo. Inițial credeam că e o misiune imposibilă, dar a fost bine. Majoritatea invitaților au fost cu copii mici care de regulă obosesc și pleacă primii, de aceea am dat și torta mai devreme. Astfel, toți au avut ocazia s-o savureze la o oră rezonabilă și să ajungă acasă cu ultimul „tramvai” :D
PS: Pozele de la eveniment fotoroom.md și din arhiva personală
Leave a comment